Din manuscrisul unui nemuritor

Nu știu din ce pricină sau dacă este numai o întâmplare, dar anul acesta am primit mai multe manuscrise decât în toată viața laolaltă. Doar nu sunt editor, ci un cititor oarecare și totuși autorii îmi încredințează cărțile lor din fașă. Pentru unii, sunt singurul lector, pentru alții, unul din câțiva. Dar asta contează și nu prea. Poate în ritmul acesta, mă gândesc când obosesc, voi ajunge să citesc mai multe manuscrise decât volume deja publicate. Nici nu m-aș plânge dacă în joc nu ar fi ochii mei, și așa bolnavi, și așa suprasolicitați de prea mult stat în fața ecranului laptopului. Tot de nevoie…

Într-o zi, am primit un manuscris doldora de idei (iar eu când am văzut ce multe sunt, am imprimat repede textul). Autorul mi-a mărturisit că tocmai i-l refuzase un editor. Motivul: e prea…