Cu Alberto Vazquez-Figueroa pe un „Pământ virgin”, amintindu-ne de o ‚‚iubire pe o insulă blestemată’’

” Iubirea trăiește prin oameni, îi leagă și pe cei din lumi diferite, iar când lumile se ciocnesc, moartea învinge iubirea. Iubirea învinge însă moartea devenind o poveste, o reamintire dureroasă în ciuda clipelor de seninătate, comice, de vorbărie multă, cu tâlc și fără, doar omenească, în care oamenii își dau încet seama de ceea ce au trăit și trăiesc, înstrăinați de natură, de Garoe, părând pierdut(ă) de mult, dar fără a fi abandonat(ă) definitiv.”

Lumen in mundo

Pământ virgin versus progres și civilizație

Conquistadorii cucereau marile imperii amerindiene în numele religiei creștine și pentru aur, jungla amazoniană, natura virgină și sălbatică este cucerită de omul civilizat în numele progresului și pentru bani. Dar ce lasă în urmă și care sunt consecințele progresului, acest zeu al timpurilor moderne? Personajul principal, un american scârbit de războiul din Vietnam, rod al civilizației susține se întreabă: ‚‚De ce nu poate nimeni să oprească progresul? Până când vom consimți să ne distrugă? În numele cui trebuie să se admită ca toată porcăria asta…să aibă cale liberă? Priviți afară: acum o săptămână, aici era o frumoasă porțiune de selvă, unde creșteau copaci și flori și trăiau zeci de animale…Priviți acum! Nu e altceva decât o imensă ladă de gunoi, pentru că progresul nu aduce decât ambiție și căcat…Cineva, undeva, vrea să câștige milioane, smulgând din Masivul Papagalilor cuprul și pentru asta, nu se…

Vezi articolul original 863 de cuvinte mai mult