Singuri și goi
„Acum că sântem
față în față
singuri și goi
ca doi strigoi ai nopților albastre
poți să mă împuști în inimă
cu glonțul de argint al iubirii”
Singuri și goi
Acum că sântem
față în față
singuri și goi
ca doi strigoi ai nopților albastre
poți să mă împuști în inimă
cu glonțul de argint al iubirii
încă mai văd
sânul alb
ars de durerea neatingerii
ți-a căzut părul
pe ochi
ochii aceia verzi ca iarba murind
sub tăișul nemilos al coasei
singuri și goi
doar fumul țigărilor fumate cândva
e între noi
doar zâmbetul palid mai poposește
pe sânii tăi albi
arși de durerea tăcută
a depărtării.
@Rareș Pintea
pagerank
fata noptii 
Comentarii recente