Fără Iubire

Metamorfozele Luminii

Nimic şi nimeni nu poate să-şi trezească aripile

Pe deasupra întunericului,

Fără iubire.

Nu poţi să-ţi scoţi cămaşa

Cu mişcări îmbătătoare,

Dacă nu iubeşti

Nu poate să cadă lacrima

În palma lui Dumnezeu

Fără să se audă

Cum creşte în ea, Iubirea.

Nu poţi urca scările

Ce înfrunzesc în fiecare

Mugur nou,

Dacă iubirea nu îţi

Întinereşte picioarele.

Nu poţi nimic întregi

Fără iubire.

Nu poţi să auzi foşnetul mării

Nesfârşite

Din respiraţia celuilalt,

Nu poţi să faci o mămăligă cu brânză

Ca lumea,

Nu poţi să simţi inima arborilor

În trilul privighetorii,

Nu poţi să stai lângă lanul de grâu

Ca un pribeag ce caută primenirea,

Nu poţi să-ţi faci braţele

Loc de vindecare pentru copiii durerii,

Nu poţi să scrii,nu poţi să scrii

Adevărat,

Nu poţi să priveşti în ochii oricărei poveşti

Ca şi cum ţi-ar lipsi pâinea

Cea de toate zilele,

Nu poţi vorbi cu Tatăl tău…

Vezi articolul original 38 de cuvinte mai mult