Îngerească

SINCERITATEA ca SENTINŢĂ

Plin e cerul, plin de îngeri

Care-au fost copii.

Cîntă-ntruna: „Cînd vii, mamă?

Tată, nu mai vii?”

Plin e cerul, plin de îngeri

Care fost-au prunci.

Eu privindu-i mă cutremur

Și li-s  verde-n lunci.

Plin e cerul, plin de îngeri

Ce-au fost eu, tu, noi.

„Vin oricînd”, le strig,”oriunde

Sau veniți ‘napoi!”

1 aprilie 2015

Vezi articolul original