aproape lacrimă

n-o să-i cer zborului iertare
ți-aș mângâia tâmplele sub care
gândul de mine adeseori s-a zbătut
aș putea să-ți vorbesc despre mine
despre cât m-a durut
să fie-aproape moarte în sufletul meu
să-mi fie pasul tulbure
călcând prin cer
apăsat
căutând urmele unui zeu
cu numele tau

fatadefragi

e-aproape moarte…
e pasul tulbure prin glodul
drumului ce ne desparte
de aceea am ales cerul
am făcut pact cu toate astrele lui
să mă strecoare într-o bătaie a inimii tale
când privești un amurg
sau când asculți un cântec de jale
port în mine amănuntele unui dulce păcat
și anotimpul nostru neîntinat
e-aproape vis, brodat c-un pic de amăgire
strecurată printre gene întredeschise
e stralucire
aproape tăcere
și mai e un pic nebunie
în cum vrei să tac

știu, noi am fabricat nebunia
pe cand croiam aripi
din zborul iubirii

aș putea să-ți spun că aș veni
că mi-aș lăsa capul pe pieptul tău
și aș asculta zumzetul cuvintelor
dinaintea începutului
aș tresări auzind
cum se formează din vâltoarea lor
numele meu
și-atunci te-aș săruta nesfârșit
să nu apuci să-l rostești
să mă porți în tine la infinit…
n-o să-i cer zborului iertare
ți-aș mângâia tâmplele sub care
gândul…

Vezi articolul original 36 de cuvinte mai mult

Reclame