Premiul I la concursul de eseuri „Amintiri dintr-un tablou” ediţia a VII-a, anul şcolar 2013/2014:
Fără vreo introducere pompoasă şi sofisticată, am de gând, să trec la subiect. M-am gândit, să mă simt şi eu, doar pentru câteva ore mare critic literar, şi implicit critic de arte plastice. Probabil va suna ciudat, dar tabloul pe care l-am ales, nu aveai cum să nu îl observi în galerie. Frumos, frumuşel stătea cuminţel la capătul „tunelului cultural”, aşteptându-mă pe mine – bineînţeles – mai exact în ultima încăpere a circuitului, poziţionat pe centru, în aşa fel încât, numai dacă aveai „ochelari de cal” nu îl puteai vedea (deşi, probabil au fost inşi care în ciuda mărimii sale „liliputane” au trecut peste el fără să îl observe, fascinaţi de alte opere mai „filozofice” şi „abstracte”).
Ca să nu…
Vezi articolul original 850 de cuvinte mai mult
Comentarii recente