Când

„Râul se-aruncă spre noapte
Să guste din stelele-i coapte,
Mijlocul meu te-nconjoară
Ca florile mierii de vară,
Coapsa prelungă se-nchină
La gura ta de lumină,
Linia sânilor lasă
În mâinile tale mătasă,”
@Doina Randunica Anton

Metamorfozele Luminii

CÂND

Când luna e-n ceruri stăpână
Şi-n taină cu norii se-ngână,
Fierbinte şi rece deodată
Ca umbra pe pielea de fată,
Când ramuri ridică răchita
Tivind între frunze ispita,
Râul se-aruncă spre noapte
Să guste din stelele-i coapte,
Mijlocul meu te-nconjoară
Ca florile mierii de vară,
Coapsa prelungă se-nchină
La gura ta de lumină,
Linia sânilor lasă
În mâinile tale mătasă,
Apele-mbină sprinţare
Umeri şi şolduri solare,
Se umple-ntunericul cald
De ochii tăi de smarald
Şi-n toată tăria albastră
Se-aude doar inima noastră…

Vezi articolul original