Album

fatadefragi

Iată, aici ne-am privit prima oară, uimiți de graba cu care gândurile noastre s-au sărutat copilărește, fără să ne ceară voie, în văzul tuturor. Port și acum pe buze gustul acelui sărut inocent care a făcut să răbufnească în mine toate furtunile lumii…
Zâmbesc… îmi amintesc că după prima îmbrățișare ți-am născut o noapte. O noapte albă care împrumutase strălucirea ochilor tăi când mă priveai înflorind stele.
Uneori noaptea noastră scâncește… vezi?… sunt câteva pete de dor ce-o umbresc dinspre lumi paralele…

Aici am păstrat amurgul în brațele căruia ne cuibăream leneș înainte de cina sărutului… îți amintești? … îți plăcea să respiri adânc parfumul părului meu și să-mi desenezi în el câmpii înflorite până când cerul se-nsuvita cu întuneric și se-așeza cuminte să adoarmă la picioarele viselor noastre…

Aici ai plecat… te priveam sprijinită de zidul fântânii din care ne adăpam sufletele când ne întâlneam pe furiș la răscruce…

Vezi articolul original 89 de cuvinte mai mult