Dragostea în vremea holerei – Gabriel Garcia Marquez

Sunt luni de zile de când penița mea virtuală s-a încăpățânat să mai scrie. Un strat de praf, nepermis de gros, s-a așternut prin spațiul meu blogosferic fapt ce, în urmă cu câteva zile, m-a pus în fața unei dileme: ori renunț de tot la blog ori reapuc vechiul obicei de a-mi expune, nepretențios ce-i drept, ideile despre cărțile citite. Faptul că am evitat să mai postez nu înseamnă că am tratat literatura cu placiditate. Din contră, am menținut un ritm constant în maratonul meu livresc, trecându-mi prin mână romane foarte bune, meritorii, dar cărora le lipseau scânteia promotoare.
Am fost mereu în căutare de stimulent să revin pe blog, iar romanul lui Gabriel Garcia Marquez, Dragoste în vremea holorei, m-a scos la suprafață.

Cochetam de ceva vreme cu scriitura ieșită de sub penița autorului columbian, dar un impediment lăuntric reverbera. Osanalele majorității mi-au „pus cartea în mână”…

Vezi articolul original 396 de cuvinte mai mult