fata noptii

revista blogurilor

Un voievod al Transilvaniei: Ladislau Kan 1294-1315 (nr.4/ noiembrie 2012)


Un voievod al Transilvaniei: Ladislau Kan   1294-1315

de

Tudor Sălăgean

Pentru cei interesaţi de istoria Transilvaniei cartea lui Tudor Sălăgean este o oportunitate de a se familiariza cu nume, instituţii, personaje, conjuncturi, acţiuni mai puţin cunoscute publicului larg. Sunt evocate o serie de personaje cheie din secolele XIII-XIV, printre care voievozii Roland Borşa, Nicolae Meggyesi, şi Ladislau Kan, regii Andrei al III-lea, Ladislau Cumanul, Carol Robert, clanurile nobiliare Kokenyes- Radnot, Akos, Geryie, Aba, Kata, Pok şi mulţi alţii, alături de episcopi, regi străini şi papi care au încercat să influenţeze mersul lucrurilor în acest areal.

Deşi protagoniştii acestei istorii nu au nume româneşti iar nobilimea maghiară transilvană avea, conform autorului, un clar şi puternic sentiment de apartenenţă etnică şi de recunoaştere a Regatului ungar, este interesant de văzut cum s-au poziţionat diferitele forţe şi instituţii funcţie de situaţiile conjuncturale care s-au perindat. Vom observa astfel că în toată perioada analizată maghiarii, secuii şi saşii transilvăneni au acţionat pentru consolidarea propriilor poziţii în voievodat, atât pe cale politică ori diplomatică, cât şi pe calea armelor când acest lucru s-a impus sau a fost posibil. În acelaşi timp, veştile despre atitudini similare ale elitei româneşti nu au ajuns până la noi, nici măcar în perioada în care pe teritoriul administrat de coroana ungară a intervenit un vid de putere, o conjunctură favorabilă, generată de stingerea dinastiei arpadiene şi lupta diverşilor pretendenţi la conducerea regatului, soldată într-un final cu victoria lui Carol Robert de Anjou. Consecinţa acestui fapt a fost că românii au fost marginalizaţi treptat în voievodat şi nu au jucat un rol important o perioadă îndelungată. Este posibil ca această atitudine a românilor să fi fost determinată şi de faptul că la aceea dată Moldova şi Tara Românească nu reuşisertă să se afirme încă pe scena politică regională ca entităţi puternice, de sine stătătoare şi astfel nu au putut constitui un suport pentru cei de acelaşi neam cu ei din Transilvania, după cum este, de asemenea posibil, ca din considerente necunoscute acţiunile lor să nu fie reflectate în documente.

Este interesant de urmărit şi mecanismele puterii, instituţiile şi rolul lor în perioada respectivă, mai ales că acţiunile acestora au avut importanţa lor în derularea evenimentelor.

În fine, cartea este interesantă şi din perspectiva că sub Ladislau Kan, într-o măsură mai mică şi sub Roland Borşa, Transilvania a reuşit să se manifeste ca o entitate autonomă, cu prestigiu şi rol activ în politicile regionale ale vremii, care a incercat să influenţeze nu numai soarta proprie sau cine va domni la Buda dar şi alte evenimente din sud-estul european.

Vezi aici mai multe carti faine

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

pagerank

Fatanoptii.wordpress.com Pagerank

Statistică

  • 8,009 hits

23.06.2014

Flag Counter

Arhive

Follow fata noptii on WordPress.com
%d blogeri au apreciat asta: