fata noptii

revista blogurilor

Moara din Jucu si alte povesti (nr.1/ august 2012)


Nu toate morile din Ardeal sunt cu noroc, unele sunt sortite nenorocului. Dar primul lucru pe care l-am văzut după ce am aterizat în Jucu a fost un conac părăginit care mai păstra încă frumuseţea feciorelnică de odinioară.  Nu ai cum să nu oftezi când vezi un astfel de edificiu abandonat fără milă şi-l abordez pe primul om pe care-l întâlnesc în cale, un bătrân cocârjat care nu-şi poate îndrepta spinarea arcuită dar care are glasul plăcut, armonios în ciuda suferinţei evidente:

– O fost a grofului Banfy, spune moşuleţul cu tristeţe în glas, l-o cumpărat oarecineva da nu are bani să-l repare. Vai de capul lor… mai spune îndepărtându-se încet şi făcând cu mâna un gest de lehamite.

De acolo, din drumul ţării, mai văd nişte blocuri cu un etaj şi fără personalitate, frânghii cu rufe colorate întinse la uscat, o bisericuţă cu turle azurii ivindu-se printre crengile descărnate de frunze, o lume a contrastelor ce pare să îşi caute identitatea haotic.

   

Imediat după  podul nou observ o clădire interesantă cu un turn de lemn. O studiez din toate unghiurile încercând să-i aflu posibilul rost avut şi oscilez între reşedinţă de grof şi întreprindere dar nu mă pot hotărî. La fel cum nu pot înţelege rostul trecut al fragmentului de zid care pare a ocroti ceva ce nu mai există. Până la urmă mă hotărăsc să cer ajutorul bărbatului care  săpa pământul la vreo zece metri de mine şi care se preface că nu m-a observat cum privesc nedumerit în dreapta şi în stânga.

– Este fosta moară a grofului Teleky, spune omul îndreptându-se uşor de spate iar gardul ăsta de lângă Someş o împrejmuit parcul grofului, aicea se plimba el cu nevasta şi cu pruncii lui. Şanţu ăla de lângă gard o fost canalul morii şi casa grofului o fost clădirea aia mare de pe vârful dealului.

Îi mulţumesc pentru explicaţii şi o pornesc oarecum nehotărât spre fosta moară, o clădire impunătoare, iniţial moară de apă după explicaţiile săteanului, apoi modernizată periodic. Evident că şi clădirea a suferit în timp adăugiri şi reamenajari, ansambul e însă ok, păcat că acum e o viitoare dar sigură ruină. Inspectez fugar şi interiorul unde au mai rămas structuri interesante de lemn, resturi de utilaje şi chiar un număr recent al popularei PlayBoy, semn că locaţia nu este abandonată complet.

       

Revin la drumul comunal şi admir de sus construcţia şi lacul aferent, întrebându-mă dacă o fi sau nu peşte. Văd o bătrână apropiindu-se, şi o abordez timid, dar tot despre moară:

– O fost a lui Bolchiş Victor, spune sec şi pleacă mai departe, fiind evident că nu are chef de vorbă lungă.

A lui Bolchiş Victor o îngân eu, nu a lui Teleky, cucoană?

Şi cum stau eu şi judec apare o bunicuţă tânără cu nepoţica bălaie de mână.

– Mămica o mers cu maşina la Cluj, zice puştoaica văzând că dau să intru în vorbă, însă tânăra bunică mă lămureşte pe înţelesul meu:

– Moara o fost a măicuţelor şi amu o luat-o din nou ele.

– Ce măicuţe? sar eu cu gura.

– Nu ştiu ce măicuţe îs da ele o luat moara şi amu e în paragină. Asta o fost moara satului şi tăt satu se bucura de ea, da or venit măicuţele şi o luat tăt: şi moara şi căminu de copii handicapaţi şi dispensaru şi şcoala. Tăt or luat da de unde or venit nu ştiu că în 90 nu era picior de măicuţă prin sat.

Se vede că nu ageează situaţia şi îi dau dreptate: ce nevoie au măicuţele de atâta pământ şi clădiri?  treaba lor nu e să se roage şi să aline suferiţele sufleteşti ale oamenilor?  Se pare că nu.

Mai schimbăm o vorbă două, şi aia mică repetă pentru a nşpea oară:

– Mămica o mers cu maşina la Cluj, mândră nevoie mare că mămica ei e descurcăreaţă.

– Aici în groapa asta de lângă moară, continuă femeia, s-o turnat o şcenă dintr-un film cu Florin Piersic şi când rosteşte numele actorului pare a trăi a doua tinereţe, ochii ei de culoarea alunei coapte scânteiază o clipă, apoi continuă mai aşezat:

– Cred că Drumul oaselor o fost filmu şi aici în groapă erau femei cu pruncii în braţe iar de pe deal, de acolo de lângă şcoală, trăgeau cu puştile în ele.

Îi mulţumesc şi o iau pe urmele măicuţelor misterioase. Văd şcoala, dispensarul evacuat deja, stabilimentul pentru copii cu deficienţe înconjurat de gard înalt de beton şi cu pază privată la poarta de acces, noua clădire ce se înalţă pentru a găzdui şcoala, dispensarul şi celelalte instuţii evacuate de preacucernicile măicuţe. Vorbesc cu unii, cu alţii… oameni sunt resemnaţi, măcuţele or luat şi aia şi cealaltă, ase îi legea, le-or dat dreptate.

Câţiva, care cred că îs ziarist, încearcă să-mi relateze despre diverse nemulţumiri, despre balastiera ce funcţionează chiar lângă case, despre situaţii aparent fără rezolvare. Le spun că au greşit adrisantul şi luminiţa de speranţă din ochii lor se stinge brusc.

Realizez că presa e pentru mulţi ultima opţiune,  că starea de fapt şi de drept din ţara mea, pentru că astfel de întâmplări am trăit şi pe alte meleaguri, nu este chiar cum o reclamă statutul de ţară civilizată şi e păcat.

   

Şi în drum spre casă mă gândesc că, de fapt, acum nici nu mai are importanţă a cui a fost de fapt moara, a cui au fost pământurile evident mănoase dacă noi, cei de astăzi, stăm speriaţi şi paralizaţi de teama  crizei alimentare ce va să vie peste România ca un tăvălug nemilos şi de neoprit.

Păcat de pământul negru, mirosind a belşug şi a bucate , păcat de morile ce au fost şi care nu mai au vreun rost.

 

 

 

Anunțuri

Despre dan moldovan

https://turistclujan.wordpress.com/

2 comentarii la “Moara din Jucu si alte povesti (nr.1/ august 2012)

  1. Lorena
    August 30, 2012

    Fotografiile sunt impresionante … pacat , cum spui si tu, de tot ce avem si nu suntem capabili sa punem in valoare …

    Apreciază

  2. fatanoptii
    August 30, 2012

    mersi de vizita… suntem pe program pilot, adica 4-5 prieteni incercam sa creionam un fel de revista lunara in care sa apara versuri, proza scurta, reportaje, fotografii, etc. daca vrei sa te alaturi esti binevenita. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la August 30, 2012 de în turist clujan şi etichetată , , , , , .

pagerank

Fatanoptii.wordpress.com Pagerank

Statistică

  • 8,009 hits

23.06.2014

Flag Counter

Arhive

Follow fata noptii on WordPress.com
%d blogeri au apreciat asta: